Episodul 2 - O alta abordare a povestii

"Suntem doar noi doi si strada, Fulger! Nu asta ti-ai dorit intotdeauna?"
"Tina, nu vreau sa facem asta!"
"Se pare ca nu mai esti tu in masura sa decizi pentru mine...", ambaleaza motoru si pleaca in tromba.
Stiam ca nu am ce sa-i fac asa ca ne-am intrecut. Pornisem de pe Bd. Aviatorilor si era aproape 2 dimineatza. Nici nu stiu cand am ajuns la Charles de Gaulle, dar imi aduc aminte ca am trecut pe rosu. Tina intotdeauna a fost ambitioasa, si niciodata n-o vazusem atat de hotarata sa faca ceva. Orgoliul insa nu ma lasa sa pierd aceasta cursa. Intram pe Nicolae Caranfil la distanta de maxim un metru. Pana sa ajungem pe centura, pe Bucuresti - Ploiesti, puteam si aveam timp sa recuperez. Acolo ne asteptau ceilalti bikeri inraitzi care vroiau sa afle cine v-a castiga.
Insa ceva s-a intamplat. Brusc la din stanga Bd-ului Aerogarii, mai exact de pe Bdul Ficusului ne iese in cale o masina de gunoi. Tina nu apuca sa vada asta si intra in plin sub rotile ei. Eu apuc insa sa virez si la o fractiune de secunda ma rostogolesc cu motorul exact sub masina lor de gunoi, ieshind pe partea cealalta. Aud frana celor din masina si tabla cum scartzaia sub presiunea masinii de mare tonaj. Era motocicleta Tinei.
Nici nu stau prea mult pe ganduri si ma ridic. Simteam cum imi curge sange. La naiba, sparsesem casca. O dau jos imediat si ma indrept spre motocicleta Tinei. Motocicleta era praf facuta. Tina era la un metru in spate. Respira sacadat. O deschei la geaca.
"Te simti bine? Te doare ceva? Tina, spune ceva, te rog!"
Se intoarce inspre mine usor.
"Au!" zice ea. Se lovise si ea la cap, pentru ca incerc s-o strang in brate si simt la ceafa ei sangele cum se scurge. In clipa aia nu ma interesa ce se intampla cu motocicletele sau cu mine. Vroiam ca ea sa fie bine, dar...
"Fraiere, puteam sa castig!" imi spune ea.
"Lasa asta acum! Spune-mi ce te doare..." Intre timp la fata locului aparuse o ambulanta care o ia de sub ochii mei. Ii dau un telefon lui Didi si-i spun ca ma gaseste la Urgenta pt ca Tina a avut un accident. Ma sui pe motor si urmaresc ambulanta. Ma simt din ce in ce mai slabit, dar nu ma intereseaza. Doctorii o preiau pe Tina.
"Domnule, va simtiti bine?" ma intreaba o asistenta de la Spitalul Clinic Floreasca.
"Da, d-soara!"
"Dar sangerati!"
"Stiu. E o julitura, o nimica toata!" o expediez eu rapid.
In clipa imediat urmatoare il vad pe Denim, Didi si Vlad intrand pe usa spitalului. Toti ma intreaba de Tina, dar eu... ii vad si-i aud tot mai slab... din ce in ce mai slab, pana cand... nu mai aud si nu mai vad nimic!